Primul meu Craciun

Am fost smecher de data asta si sper sa raman asa mereu. Adica eu am fost mosul si cadourile mi le-am dat mie, dar lasa ca parintii m-au primit pe mine cadou anul asta.



Mai multe poze cu mosul aici: http://community.webshots.com/album/576077488bMHrLs

Viata poate fi asa de frumoasa

Pentru mai multe poze cu junior: http://family.webshots.com/album/575707941IDvMxY

Fagarasul la inceput de iarna

A venit vremea sa imi mai pun un an in carca si cum de cativa ani, pentru a face acest lucru mai suportabil, fac asta la munte, nu puteam acum sa intrerup traditia.
We l-am inceput de vineri cand am petrecut toata ziua cu familia, la spital pentru niste analize obisnuite pentru junior si la targul de "bebei" de unde am cumparat diverse lucruri necesare baiatului.

Pentru sambata si duminica am avut ca destinatie Fagarasul si desi initial au fost mai multi doritori am plecat la drum doar eu, Tori si Marius.
Din multele locuri spectaculoase ale muntilor Fagaras am ales refugiul Caltun, unde am ajuns suficient de rapid pentru a putea trage si o fuga pana pe vf. Negoiu.

Dar aici am fost nitel pacaliti de zapada parsiva(pe un versant era super bocna, pe celalalt super flescaiala) asa ca nu a fost o "fuga" pana pe Negoiu ci o "plimbare batraneasca" de vreo 5 ore dus intors. Dar a fost super pentru o prima iesire la coltari si piolet, caci cam rar gasesti la noi zapada asa tare.
Seara am admirat un cer plin de stele si am stat la discutii ca intre baieti la un pahar de tarie care a mers perfect cu niste slana si ceapa.

Duminica aveam programata o tura pana pe vf. Lespezi, prin hornul Caltunului, si coborarea spre Piscul Negru prin Podeanu. Dar pana la urma nu a fost chiar asa desi am plecat spre hornul Caltunului caci sincer eu nu prea mai aveam chef, mai ales ca stiam ca am o ora la care trebuie sa ajung acasa unde aveam musafiri. Am renuntat la planul initial si am coborat agale spre masina, profitand din plin de o zi insorita. Tori chiar a profitat din plin de aceasta zi insorita, facand si o scurta baie.

Am reusit sa ajungem in Bucuresti suficient de devreme pentru a mai putea face si altceva duminica seara.

Din nou in Bulgaria

Ce noroc cu vecinii nostri bulgari, caci o iesire la escalda la ei costa mai putin decat o vizita la panou si nu faci mai mult de o ora din Bucuresti pana acolo.

Cum vremea se anunta calduroasa am profitat de asta stiind ca la noi deja s-a asternut iarna la munte. Pentru acesta iesire baietii au ales o alta zona - Kulata - sper ca am retinut bine denumirea. Zona nu e spectaculoasa, trasee sunt cam 20 si de maxim 10-15m dar pentru o zi e o destinatie mai mult decat potrivita.

Precum acum 2 saptamani si in aceasta iesire am tras concluzia ca sunt paralel cu aceasta activitate momentan, traseele nefiind peste posibilitatile mele tehnice dar nu am deloc antrenament fizic. Cred ca sa parcurg acum un traseu de 7-8 lungimi ar fi o adevarata provocare pentru mainile si picioarele mele.

Cum totusi suntem deja in noiembrie nu prea cred ca o sa mai am ocazia sa mai merg la stanca in conditii de vara, caci vreau sa vad si iarna la munte.

Escalada la Basarbovo

Cum iarna se apropie cu pasi rapizi am incercat sa profit din plin de we asta cu vreme calduroasa si dupa o zi petrecuta cu familia am evadat din Bucuresti pentru o zi la vecini nostri bulgari.

Sunt pentru a doua oara la Basarbovo si observ ca este destinatia favorita a cataratorilor din Bucuresti, caci altfel nu imi pot explica prezenta lor acolo in numar atat de mare.

L-am avut alaturi ca partener de coarda pe Tori si am profitat amandoi din plin de o zi calduroasa. Am ajuns la sfarsitul zilei fara sa mai am un strop de energie asa ca la ultimul traseu am dat o adevarata lupta pentru a asigura ultima bucla inainte sa ma lase puterile de tot.
Se simte din plin lipsa de antrenament si lipsa iesirilor regulate la stanca. Dar sincer nu prea conteaza atata timp cat ma simt bine cand ma catar, caci am descoperit ca in viata sunt lucruri mai frumoase si mai importante decat gradul unui traseu.
Inca am probleme de acomodare cu papuci noi 5.10 dar sper sa ma obisnuiesc cu ei caci deja imi dau seama ca pot sta si eu pe prize mici fara mari emotii, asta in comparatie cu "barcïle" La sportiva.

Juniorul la 6 luni

Astazi Luca Alexandru a facut 6 luni, luni ce ne-au umplut viata de bucurie.

Dimineata a avut o repriza de plans caci a fost vaccinat, dar e bine ca sigur nu tine minte toate intepaturile astea.

Mai multe poze cu juniorul aici: http://family.webshots.com/album/575082974XiJprh

Tura prin Bucegi

Cum anul asta nu am avut nici o iesire cu cortul sus pe munte uite ca a venit si timpul pentru asa ceva. Am plecat la drum cu Tori cu gandul sa dormim pe undeva prin zona Batrana-Doamnele.

Cum nu ne grabea nimeni am profitat din plin de niste tufe pline de zmeura in apropierea Cantonului Jepi. Pe urma, pe coborarea spre Padina, am avut norocul sa gasim si ceva ciupercute comestibile, asa ca pot zice ca a fost o iesire "productiva".

Intr-un final am ajuns si la partea interesanta a acestei zile: canionul Horoabei, o noutate pentru amandoi. Canionul este frumos dar din pacate cam scurt, bine macat ca se continua cu o vale unde nu se face simtita deloc prezenta turistului gunoier.

Spre seara am reusit sa ajungem pe culmea ce separa v.Horoabei de v.Doamnele si am decis sa punem capat plimbari pentru aceasta prima zi.

Dimineta ne-am pus in miscare rapid fiind impinsi de la spate de un vant rece de toamna. Dupa 20 minute de mers am iesit in marcajul turistic pe care l-am urmat pana la vf. Omu.

Odata ajunsi acolo, am pierdut nitel timpul prin zona si am plecat la vale pe piciorul Morarului cu gandul sa parcurgem braul de mijloc spre v.Morarului. Din pacate glezna mea inca nu e suficient de puternica asa ca am renuntat la brau, coborat spre Busteni cu gandul sa prindem trenul de ora 3.

Am reusit sa ajung suficient de devreme acasa pentru a rezolva si ceva lucruri domestice.

La mare

Pentru inceputul lui septembrie am programat o iesire la mare, cu speranta ca nu mai sunt temperaturi ridicate. Si cum aceasta iesire a fost dedicata familiei, am ales o destinatie mai nezgomotoasa, adica satul 2 mai.
Am plecat la drum alaturi de Marius & co. avand in gand ca intr-una din zile noi baieti sa facem o vizita si in cheile Dobrogei. Vremea a fost cam capricioasa, 2 zile bune, 2 zile proste, dar in luna septembrie e de asteptat sa fie asa.

Dupa o zi la plaja si o cina la care ne-am delectat numai cu peste, pentru ziua de sambata am iesit la catarat. Hm, nici cand sunt la mare nu pot sa ma abtin, dar sincer nu prea imi place sa zac la plaja.
Am ajuns in chei pe la 8 dimineata si am profitat din plin de racoare pana pe la ora 2 cand deja temperatura a devenit insuportabila si ne-am retras catre mare sa ne racorim cu o baie. In chei am mers special pentru traseele usoare pe asigurari mobile, si am reusit sa facem 5 trasee, iar la sfarsit de zi am pus o mansa si ne-am agitat pe un traseu 8-.

Stanca este cam murdara(licheni uscati, praf,..) dar merita vizitata zona pentru a evada o zi din aglomeratia de la malul marii. Duminica vremea s-a schimbat in mohorata asa ca am ales sa facem o vizita prin Constanta. I-am aratat juniorului cat de neingrijite sunt obiectivele turistice din Romania. Cum vremea a continuat sa fie prosta si luni am plecat spre casa destul de repede.
In Bucuresti ne astepta aceeasi vreme mohorata, deci e clar ca a venit toamna la timp.

Un altfel de Crai

Uite ca am reusit sa ma tin de cuvant si vara asta sa ajung in fiecare luna in Piatra Craiului. Cum in plan aveam sa iesim toata familia am cautat in zadar cazare pe la Plaiul Foii dar intr-un final am avut noroc cu Irina care ne-a propus sa mergem in satul Pestera. Si ce noroc pe capul meu! Am avut ocazia sa cunosc o alta fata a Craiului, spectaculoasa. M-am indragostit la prima vedere de zona Pestera - Magura.
Am reusit sa ajungem sambata pe la 10 la pensiunea unde facusem rezervare, am pierdut timpul nitel pe acolo si am plecat cu totii la plimbare. I-am aratat juniorului poalele Craiului, reusind sa ajungem pana in zona "la table". De data asta nu a mai dormit tot drumul, probabil fiind si el fascinat de peisaje.
Ne-am intors la pensiune si ne-am mai jucat nitel pe acolo dupa care am facut cu Marius o vizita la Pestera Liliecilor. Ne-am umplut de noroi dar problema a fost alta: de ce naiba isi arunca oamenii gunoaiele peste tot? Chiar si o pestera trebuie sa fie dovada ca noi suntem niste imbecili?

Duminica am plecat de dimineata cu Marius sa ne cataram prin turnurile Dianei. Pe drum l-am culeas si pe Ionut asa ca am ajuns sa fim o echipa de 3. Am avut in gand sa facem hornul inghetat dar ajuns la baza nu am zarit nici un piton si am renunat neavand asigurarile mobile cu mine. Am parcurs iar fisura cenusie, de data asta reusind sa trec fara probleme traverseul din prima lungime. Retragerea am facut-o clasic, prin valcelul trecatorii fortate si ne-am intors in graba la Pestera unde ne asteptau fetele si juniorii.
Am plecat spre casa cu gandul la Crai si sperand sa ne intoarcem la aceste locuri frumoase.